Avem Cavou de comandant militar (got, sarmat, roman?) de clasă B, dar intenții de exploatare culturală și turistică de clasă A

Silviu VASILACHE
8 ani ago
• Categories: Actual, Alta lume

Prima fază a valorificării culturale și turistice a Cavoului Roman s-a încheiat. Chiar dacă s-a păstrat o amprentă la sol de doar 60 de cm (atât a mai rămas după ce hei rup-ul comunist din 74 pentru ridicat cât mai multe blocuri a fost stopat de arheologul Mihalache Brudiu), prin dimensiuni (lățime de 8,2 m, lungime de 9,4 m) și prin inventarul arheologic descoperit în cele două camere, Cavoul antic descoperit între blocurile D14 și D16 mai dă încă o șansă zdravănă Galațiului turistic

Descoperirile au fost făcute și în stratul de deșeuri menajere, și în stratul arheologic. Importante sunt motivele liniare orizontale pictate cu alb și roșu, deasupra lor fiind chenare verticale. Deși distruse în cea mai mare parte, elementele existente permit reconstituirea acestor decorațiuni interioare ale Cavoului. Expertul arheolog Gabriel Jugănaru spune că dimensiunile foarte mari, zidurile foarte groase și micul tezaur găsit în camera mică fac din Cavoul de la Galați un monument istoric foarte important pentru perioada pe prezență romană la Bărboși-Tirighina, la nord de Dunăre.

Almandinele și foițele de aur – secretul cercetării arheologice

Cea mai spectaculoasă dintre descoperirile făcute de arheologi în cadrul cercetărilor arheologice preventive desfăşurate la Cavoul Roman o reprezintă un mic tezaur format dintr-o serie de foiţe din aur, decorate cu diverse motive geometrice şi 20 de almandine – pietre semipreţioase, roșu rubiniu, din categoria granatelor, care se foloseau ca montură la inele, broșe și pandantive. Despre ele presa a aflat chiar din momentul descoperirii, dar a fost instituit un embargo al difuzării informațiilor, pentru a preveni săpăturile clandestine de noapte și activitățile piraților cu detectoarele de metale.

„Faptul că au fost depuse intenţionat într-un loc ascuns dovedeşte că au avut o misiune certă, sigură: au făcut parte din bagajul din lumea de dincolo a defunctului, care fusese îngropat acolo, cu mari onoruri. Acest mic tezaur este important nu numai pentru spectaculozitatea lui, arată că defunctul avea un potenţial economic important, dar ne ajută foarte mult în ceea ce priveşte datarea acestui mormânt”, spune arheologul Gabriel Jugănaru.

Astfel, în loc de secolul al IV-lea după Hristos – actuala atestare a monumentului, este propusă o nouă datare, cuprinsă între a doua jumătate a secolului al II-lea şi a doua jumătate a secolului al III-lea după Hristos, în plină dezvoltare a epocii romane la Dunărea de Jos.

Datarea de senzațional științific este întărită și de cele peste 60 de cărămizi romane ștampilate cu inscripția flotei dunărene de la Noviodunum – Clasis Flavia Moesica, găsite și de profesorul Brudiu, și de echipa Jugănaru-Căldăraru, la bolta camerei mici a Cavoului.

„Acest mormânt este contemporan cu castellumul de la Barboşi, cu castrul de la Tirighina, cu necropola şi cu aşezarea civilă, toate făceau parte din aşezarea arheologică a acestei zone, a Dobrogei de dincolo de Dunăre” – susține Gabriel Jugănaru

Monumentul este foarte important, este chiar unic, prin tipologia și cronologia lui – este cel mai timpuriu monument de acest fel din lumea romană, fiind asemănător cu monumentele din Dobrogea, de la Tomis, Calatis, la Tropeum Traiani, dar toate aceste morminte hipogeu sunt datate între secolul IV și VI.

Cum vor fi valorificate cercetările și descoperirile? Prin protejarea în muzeu de sit (cortul de mari dimensiuni este doar o fază provizorie, ca și drenul și rezervorul cu pompă), până la construcția definitivă, pe bază de fonduri europene.

https://www.youtube.com/watch?v=DASrisIDslI&feature=youtu.be

Poți alege Alternativa susținându-ne.