Urgia de zgură din halda combinatului gălățean a stins soarele în comuna Șendreni | FOTO-VIDEO
Gunoiul ascuns se răzbună când vântul umflă preșul. Halda de zgură a poluat astăzi la adăpostul prafului de pe câmpuri.
Un fenomen grav a fost trecut cu vederea luni, 24 februarie, când vânturi de aproape 80-90 km/oră au suflat prin județul Galați.
Fiindcă văzduhul a fost umplut de praf și pleavă ridicate de pe terenurile agricole, toate pulberile ridicate din halda de zgură a combinatului gălățean au trecut neobservate. Cu excepția comunei Șendreni și a zonei de la sud-vest de platforma metalurgică, unde s-au revărsat valuri de pulbere gălbui-roșiatică de nu se mai putea respira.
Cei care au avut însă curiozitatea să privească Galațiul mai de sus au putut observa că, la nord de combinat, aerul era limpede și cerul se vedea albastru în timp ce, de la limita întinderii de coșuri, furnale și estacade, un nor gros, de poluare cu pulberi industriale, se ridica și traversa câmpia către Brăila, ba chiar și peste Dunăre, în județul Tulcea.
Fiindcă obiectivul aparatului foto se poate înșela dacă privește doar dintr-un singur unghi, am cercetat văzduhul și privind dinspre nord-est către combinat, adică direct de pe direcția vântului ce părea a veni dinspre nord și nord-est.
Iată, într-o poză panoramică făcută cu diafragma închisă cât s-a putut, cum arăta cerul deasupra combinatului și la nord de acesta în jurul orei 16, la ore bune după furtună.
Mai detaliat, din cartierul Dunărea, de la 35 m înălțime, și dinspre cartierul Aeroport, lucrurile se vedeau cam așa.
Pe viu, din interiorul ciclonului de zgură
Și fiindcă jurnalistului îi stă bine cu relatarea din miezul acțiunii, am pornit la drum spre zona în care se vedea fluviul uriaș de pulberi opace care păreau că vin din spatele combinatului.
Fostul SIDEX – ulterior Ispat SIDEX, apoi Mittal Steel, ArcelorMittal și astăzi Liberty Steel Group Galați – a fost păsuit inexplicabil, în 2012, pentru încă 10 ani de către Agenția de Mediu centrală. Acoperirea cu vegetație a haldei de zgură a fost amânată pentru 2021 în ciuda amenințărilor cu proceduri de infringement venite de la Uniunea Europeană.
Ulterior, când s-au publicat primele cifre economice ale uneia din firmele căreia i s-a concesionat exploatarea haldei de zgură, cunoscătorii au putut înțelege miza uriașă a riscului de amenzi grase venite de la UE: amenzile se plătesc din bani publici, în timp ce profitul de aproximativ 30% dintr-o cifră de afaceri ce trece lejer de 2o de milioane de euro anual se plătește în conturi private.
Mai mult, pe vremea când era deținut de concernul ArcelorMittal, combinatul a reușit să diminueze la jumătate taxa de poluare de aproape două milioane de euro anual plătită municipalității. La un moment dat, a obținut chiar anularea acesteia în instanță – pe motiv că măsurătorile celor de la Mediu nu au scos la iveală depășiri concludente de noxe – alteori au obținut „iertarea” chiar cu „complicitatea” consilierilor locali.
De remarcat că, în perioada când se duceau aceste „lupte” de eludare pe față a principiului poluatorul plătește, însăși Mărioara Gătej, actuala șefă a Gărzii Naționale de Mediu, pe atunci doar un comisar județean la Garda locală, afirma că
„Nu s-au mai înregistrat poluări accidentale sau depăşiri ale emisiilor în atmosferă în ultimul an (2011, în ce privește combinatul, n.n.)”
Șefa Gărzii Naționale de Mediu a lucrat sub acoperire într-un comisariat județean dubios, conform ministrului Alexe
Îmbătați de succesul cu care le-au închis gura și punga edililor gălățeni, șefii combinatului s-au năpustit cu procese și asupra celor din comuna Șendreni, pe teritoriul cărora se află mare parte din halda intens poluatoare, atât la nivel aerian, dar și subteran, prin metalele grele și fluidele toxice infiltrate în sol și în pânza freatică.
Mai jos, este o demonstrație clară a modului în care este poluată sistematic comuna. Ceea ce s-a văzut astăzi catastrofal se întâmplă adesea – e drept la intensități mai mici, dar semnificative – la fiecare rafală de vânt mai serioasă.
Atenție, până la minutul 5 și 10 secunde, am filmat în sensul dinspre Galați către Braniștea prin Șendreni. Apoi, în sens invers, ca să se vadă clar de unde vine norul de praf galben-roșcat.
Iar dacă vă îndoiți de faptul că aceste fenomene pot fi observate și de genialii comisari de mediu gălățeni din rândul cărora ministrul liberal al Mediului, Costel Alexe, a ales-o cu mânuța lui pe doamna Gătej să conducă destinele ditamai Gărzii Naționale de profil, iată răspunsul grăitor, filmat, atât de la înălțime, cât și de la firul ierbii, dar și din interiorul Galațiului.
Evident, totul ar fi vizibil dacă iluștrii birocrați nu ar fi ocupați cu număratul salariilor grase, de bugetari, și, probabil, și al avantajelor date de modul în care funcționează sistemul aprobărilor și acordurilor de mediu. Doar trebuie să mai scoată capul pe fereastră și să se uite și la aerul pe care-l respirăm cu toții, indiferent de ce culoare politică avem plămânii.
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face aici. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim!