Se vede treaba că, pe români, deciziile aleșilor nu-i intrigă decât atunci când îi afecteză direct la buzunar. Iată de ce este bine să afle gălățenii de ce le tot crește taxa de habitat.
Fiindcă nu este prima oară când scriem pe Alternativa fără mogul despre creșteri nejustificate ale taxelor municipale. De exemplu, despre cum Ionuț Pucheanu a majorat cu 68% taxa de habitat, de când a ajuns primar. Sau cum taxele de salubrizare pentru agenți economici au crescut nominal cu 450% în ultimiii 10 ani.
Însă, din cifrele actualizate pe ultimii patru ani, se vede acum clar că fondul de salarii de la Ecosal a crescut de la 7,9 milioane de lei în 2016 la 28,8 milioane în 2019. Adică de aproape patru ori.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică și în diverse rapoarte publice au fost analizate și prezentate chiar de șeful grupului de consilieri locali liberali, Onuț Atanasiu, în cea mai recentă conferință de presă pe care a susținut-o miercuri, 29 ianuarie.
Și nu doar cifrele anvelopei salariale de la Ecosal s-au umflat, ci și cele de la Poliția Locală, de exemplu. Dacă în 2016 se cheltuiau 11,9 milioane de lei pentru salariile foștilor gardieni publici, în 2019 s-a ajuns la 21,9 milioane de lei. Și, per ansamblu, Unitatea Administrativ-Teritorială Galați a cheltuit 104 milioane de lei în 2019 ca să acopere salariile celor din Primărie și din instituțiile subordonate, deși în 2016 erau de ajuns 45 de milioane.
Pentru referință, salariul mediu brut în iunie 2016 – când a fost ales Ionuț Pucheanu primar cu voturile a mai puțin de 10% dintre alegătorii înscriși pe liste – era de 2.874 de lei, conform INS. Ultimele date, publicate pentru noiembrie 2019, arată un mediu brut pe țară de 5.196 de lei.
Dincolo de mediile seci, ar fi foarte interesant de văzut însă cum s-a distribuit exact acest purcoi de bani publici.
Fiindcă, dacă măcar opoziția ar studia atent aceste cifre, poate ar constata că numărul de lucrători care curăță efectiv orașul și colectează deșeurile nu a crescut semnificativ. Ar însemna ca, în cabina unei autospeciale de gunoi – care are oricum doar două locuri, șofer și însoțitor – în loc de cele trei persoane de până acum, conducătorul autospecialei și cei doi manipulanți, să se îngrămădească acum patru persoane. S-o mai fi adăugat vreun „conducător de echipaj” atârnat pe post de muțunache la oglinda retrovizoare?
Dincolo de glumă, să presupunem că în 2016, când minimul brut pe economie era 1.250 de lei, muncitorii de la Ecosal erau retribuiți chiar și doar cu acesta. Deși e greu de crezut că s-ar fi găsit suficienți muncitori să stea pe 950 de lei net lunar, chiar și în 2016, darămite să mai și pună efectiv osul la treabă. Dar, de dragul calculelor, luăm de bună această cifră și o aducem în prezent când, pe „praful” ăsta din piața muncii gălățeană, nu credem că un lucrător pe mașina de gunoi – și cu atât mai puțin un manipulant – are de trei ori mai mult, adică maxim 2.000 de lei net, respectiv 3.500 de lei brut.
Deci la o creștere vizibilă de trei ori a salariului pentru personalul care lucrează efectiv, ce a ponderat media creșterii reale la de patru ori? Nu cumva la Ecosal, în timp ce salariile muncitorilor poate, în cel mai bun caz, s-au triplat – atât pentru a atinge nivelul acceptabil, dar și pentru a se ajunge chiar la un nivel decent – dar salariile, bonusurile și primele diverșilor șefi sau șefulici au crescut de peste cinci-șase ori în ultimii patru ani?
Iată de ce, pentru a duce la un rezultat concludent întrebările opoziției, interesant ar fi de aflat precis câte persoane lucrau la Ecosal în 2016, defalcat pe diverse posturi, și câte lucrează acum, la patru ani după ce fostul șef de acolo a ajuns primar dar a avut grijă să-și pună „rezervat”, ca la restaurant, pe postul de director al serviciului public de salubritate.
Acest demers care să conducă în final la o „salubrizare” a cheltuirii banului public este absolut obligatoriu într-un Galați rămas, se pare, captiv modului de gestionare comunistoid al serviciilor publice despre care am mai scris aici, pe Alternativa fără mogul.
Ecosal – dar și Transurb, Apă Canal, Regia Piețelor sau Calorgal ori Gospodărire Urbană – sunt efectiv niște metode de a spolia cetățenii Galațiului în beneficiul cocoțaților de la putere.
Acestor societăți monopol le-au fost atribuite exclusiv serviciile publice, nu se știe pe ce criterii, fără un contract clar cu cetățenii și, cel mai important, cu un acces necontrolat la banul public. Fie că vorbim despre subvenții generoase votate implacabil de majoritatea PSD-ALDE-UNPR = FSN, fie de prețuri sau taxe impuse fără drept de apel – și, cum este cazul Ecosal, banii sunt colectați după logica impozitelor, indiferent dacă serviciul se prestează sau nu, dacă beneficiarul a produs mai multe deșeuri sau deloc – aceste societăți drenează sume uriașe în buzunarele celor de la putere și acoliților lor.
Prin urmare, ne-am adresat Primăriei, deținătoarea Serviciului Public Ecosal, și primarului, ordonatorul de credite al unității administrativ-teritoriale Galați, solicitând statele de funcții din SP Ecosal pentru anii 2016, respectiv 2020, dimpreună cu veniturile – salariu plus eventuale prime, bonusuri sau alte beneficii cuantificabile la venituri și impozitate ca atare – acordate fiecărei funcții în parte în anii respectivi.
Iar acest lucru îl vom face inclusiv pentru alte instituții din subordinea Primărei sau cel puțin „mufate” la banul public fiindcă se pare că la Galați, în timp ce majoritatea contribuabililor, în special cei din mediul privat, abia se pot lăuda cu o creștere nominală de 30-50%, în sectorul administrativ-bugetar gălățean, un inexpugnabil fief PSD-FSN-PCR, lucrurile au scăpat grav de sub control.
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face aici. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim!