S-a rezolvat, nu se poate!
Asta ar fi concluzia după prima licitație privind vânzarea Liberty Galați.
Nu s-a prezentat niciun investitor la licitația de astăzi – joi, 12 martie 2026 -, asta deși administratorii concordatari s-au tot lăudat în ultimele două luni că nu mai puțin de 13 firme și-au manifestat interesul să cumpere combinatul siderurgic din Galați.
Astea au fost doar simple manevre de PR, evident.
În momentul de față, numai 5 firme au achiziționat caietul de sarcini care le permite participarea la licitație.
Aceste firme sunt: 1) MetInvest (Ucraina), controlată de miliardarul Rinat Ahmetov, 2) UMB Grup, condusă de antreprenorul român Dorinel Umbrărescu, 3) compania siderurgică turcă KMC, 4) o companie din Grecia și 5) Jindal Steel, al treilea cel mai mare producător de oţel din India.
Conform regulamentului, până luni la prânz, cu 48 de ore înainte de momentul închiderii înscrierii, firmele interesate ar fi trebuit să prezinte o scrisoare de garanție de 7% din valoarea de start cerută: 49 de milioane de euro.
Nu a depus însă nimeni garanția de 49 de milioane de euro, așa că licitația de astăzi (joi) a fost ratată din toate punctele de vedere.
Însă, în ciuda acestui eșec, Remus Borza, de la Euro Insol, unul dintre cei doi administratori concordatari, s-a arătat foarte optimist în legătură cu vânzarea Liberty Galați.
“Interesul manifestat de cei cinci investitori care au achiziționat caietul de sarcini confirmă faptul că Liberty Galați rămâne relevant la nivel european. Sunt convins că următoarele etape vor confirma acest potențial”,
a declarat Remus Borza, președinte Euro Insol, prin intermediul unui comunicat de presă.
Da, desigur, este un interes “enorm”, chiar “colosal” am putea spune (la mișto, evident) manifestat de cei 5 investitori, din moment ce niciunul nu s-a prezentat la licitația de astăzi.
Interesul acest 5 investitori este să cumpere Combinatul la un preț cât mai mic, lucru absolut de înțeles, pentru că nu e nimeni nebun să dea 709 milioane de euro pe o “gloabă” ca Liberty Galați.
Ce se va întâmpla în continuare?
“Se va relua procesul cu un nou preț, unde cei care au cumpărat caiete de sarcini pot constitui garanția și să participe la licitație.
Pragul va fi stabilit de creditori, în acest caz de cei doi majoritari, este vorba despre Exim Banca Românească și ANAF”,
a declarat, pentru Europa Liberă, Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii concordatari ai Liberty Galați.
Cei doi creditori importanți – Exim Banca Românească și ANAF – au de recuperat, împreună, suma de 400 de milioane de euro de la Liberty Galați.
Sunt mai mulți factori care vor influența viitorul preț de pornire a licitației.
“Dacă oricare dintre acești cinci investitori sunt interesați de activ, dar nu sunt dispuși să plătească prețul de pornire, pot exprima o ofertă confidențială despre cât ar fi dispuși să dea.
Pornind de la aceste oferte, putem avea o discuție cu creditorii, referitoare la pasul următor. Se poate relua licitația tot de la 709 milioane de euro, dacă așa decid creditorii, sau putem stabili un nou preț de pornire.
Prețul (de vânzare – n.red.) este una, dar trebuie avută în vedere și investiția necesară acolo. Oricine vine cu intenții serioase trebuie să aibă capacitatea să finanțeze activitatea curentă și să aibă, pe termen lung, un plan de investiții, pentru că acest combinat este funcțional, dar va trebui să țină pasul cu reglementările europene”,
a mai explicat Paul Dieter Cîrlănaru pentru Europa Liberă.
Cel mai probabil, în următoarele două săptămâni, adică până la sfârșitul lunii aprilie 2026, va fi stabilit pasul următor.
Fie va fi organizată o nouă licitație la prețul inițial, de 709 milioane de euro, fie una la un preț mai mic – cel mai probabil de 450 de milioane de euro.
Problema este că, în timp ce administratorii concordatari prezintă drept un succes epocal tot ce se întâmplă la Liberty Galați, de două luni încoace, salariații fac foamea pe uscat, cum se spune.
Siderurgiștii se adună să protesteze în fața Prefecturii Galați, să spună că vor să muncească, nu să cerșească.
Deocamdată, ei se hrănesc doar cu promisiuni, cum ar fi aceea că la mijlocul lunii aprilie (probabil după Paște) vor primi salariile restante pe ultimele 4 luni.