Articolul nostru de ieri despre nenorocirile care se întâmplă la Spitalul Județean din Galați nu a generat doar niște reacții, ci a provocat un adevărat tsunami. Părerea noastră, că vorbeam astăzi cu un amic despre treaba asta, este că acest articol de ieri este un fel de daună totală pentru Spitalul Județean din Galați, pentru președintele CJ Galați, Costel Fotea (PSD) și pentru toate ziarele (Viața liberă, Pro Lider FM, Monitorul de Galați) care propagă minciunile lui Fotea, pe bani publici, și din banii voștri. Adică toată propaganda lor plătită din bani publici este inutilă, pentru că oamenii nu sunt proști și nu pot fi împiedicați să spună adevărul, să spună ce necazuri au pățit. Nu este cazul să ne dăm noi mari, să ne umflăm aiurea în pene, dar iată mai jos ce iureș am reușit să stârnim.
Haideți să o luăm metodic.
Pe contul de Facebook al Alternativa – Jurnalism fără mogul, articolul de ieri (de fapt, de miercuri) a strâns până la această oră 998 de reacții (numai like-uri și furie), 299 de comentarii și nu mai puțin de 384 de distribuiri – vezi foto mai jos.
Gălățenii au reacționat și pe contul meu personal de Facebook – Iulian Grosu: până la această oră erau 192 de reacții, 18 comentarii și 86 de distribuiri – vezi foto mai jos.
Am distribuit articolul de ieri și pe câteva grupuri de Facebook.
De exemplu, pe Grupul Țiglina-Oficial, articolul despre cum se moare cu zile la Spitalul Județean din Galați avea peste 1.200 de reacții (numai like-uri și emoticoane de furie), 374 de comentarii și 387 de distribuiri – vezi foto mai jos.
Toate aceste cifre spun că gălățenii au rezonat cu ce am scris noi, și anume că în Spitalul Județean din Galați se moare cu zile.
Vă mulțumim tuturor încă o dată pentru că ați distribuit articolul astfel încât să afle cât mai multă lume despre lucrurile urâte care se întâmplă în Spitalul Județean din Galați.
Ce am spus noi în articolul de ieri?
Păi, am scris că dacă ajungi în Spitalul Județean din Galați este ca și cum ai ajunge la Morgă, numai că încă nu ai murit.
Dar mult nu mai ai.
E o loterie ce se întâmplă acolo.
Adică poți să te externezi și sănătos, cât de cât ok, dar la fel de bine poți să te internezi cu o problemă minoră la stomac și să ieși în sicriu.
Ba faci o infecție nosocomială, adică te infectezi cu o bacterie din spital și, în 5-6 zile, ești mort, ba personalul medical te neglijează.
Sunt destule aspecte care te pot afecta letal pe tine, în calitate de pacient ajuns în Spitalul Județen din Galați.
Culmea este că PSD-iștii ăștia care conduc Galațiul, cum este, de exemplu, președintele CJ Galați, Costel Fotea, se laudă că au adus aparatură de zeci de milioane de euro în Spitalul Județean din Galați.
Poate că au adus aparatură, nu neagă nimeni acest lucru, dar ce folos dacă în continuare se moare cu zile în Spitalul Județean din Galați?
De exemplu, dacă faci un accident vascular cerebral (AVC) în Galați, ai toate șansele să rămâi legumă, pentru că nu te poate trata nimeni.
La “marele spital” regional clinic și de urgență din Galați, care cică deservește 6 județe – Galați, Vrancea, Vaslui, Buzău, Brăila și Tulcea – nu există niciun medic care să poată face trombectomie.
Trombectomia este procedura prin care cheagul de sânge care provoacă accidentul vascular cerebral (AVC) este extras cu un dispozitiv special.
Se poate aplica în primele 6-8 ore de la apariția simptomelor.
Este foarte important pentru un pacient care a suferit un AVC să i se facă această procedură medicală, în timp util.
Dacă nu i se aplică această procedură – care la Galați nu există – acel om poate să rămână legumă definitiv.
Va rămâne cu creierul inundat de sânge, iar în câteva luni de zile alte organe interne vor ceda și el va muri.
Dar, altfel, Spitalul Județean Clinic de Urgență din Galați este un “mare spital” dotat cu aparatură de zeci de milioane de euro, de îți vine să crezi că este un soi de AKH Viena, acolo unde s-a operat președintele Traian Băsescu de hernie de disc.
********************
Asta am scris în articolul de ieri.
Și ce credeți?
Gălățenii au început să povestească interacțiunile lor nefericite, unele terminate tragic, cu Spitalul Județean din Galați.
Au fost sute de comentarii, vă dați seama că nu puteam să le dăm aici pe toate, căci dădeați trei zile din scroll.
Dar, dacă sunteți curioși, găsiți toate comentariile pe conturile de Facebook pe care vi le-am lăsat mai sus.
Intrați acolo și citiți ce spun oamenii.
Am selectat și noi câteva comentarii, ca să rămână aici, în Fără Mogul, să vă convingeți cam cât de dezamăgiți sunt gălățenii de Spitalul Județean de Urgență din Galați, unde efectiv se moare cu zile.
Lili Ana: “Foarte, foarte adevărat… Și nici nu poți ajunge la alt spital dacă ai o urgență, pentru că nu te primește și te trimite tot la spitalul județean… pardon spitalul morții. Iar dacă ești bătrân, nu îți mai administrează nici medicamentația, așa cum s-a întamplat cu tatăl meu. Doresc personalului medical să treacă prin aceleași etape ca și bolnavii internați acolo… Rușine să le fie și lor si celor din primărie care nu au nici o treabă cu sesizările făcute de pacienti și aparținători.”
Lificiu Cristina: “Așa este! Tatăl meu a facut un AVC de Crăciun acum 4 ani și a doua zi am facut o vizită la Morgă. Mai era și pe vremea pandemiei și l-au tinut la Urgențe de la ora 8.30 dimineata până seara, la ora 21.00, ca să vină testul COVID. De tratament sau să încerce să faca ceva în perioada 8.00 – 21.00 până vine minunatul test, nici pomeneală. Nu mai vorbim de șpaga de la Morgă. Rușine să le fie!”
Daniela Dari: “Aparatură fără specialiști sau care nu e folosită, pentru ca bolnavul să meargă să dea bani din buzunar la aceiași medici, dar la cabinete particulare… Când, în Romania, medicul va trebui să aleagă stat sau particulare? E un conflict de interese aici”
Nicoleta Glavan Ciocan: “E jale cu personalul medical si nosocomialele. Își merită pe deplin numele de spitalul morții. O doctoriță incompetentă și o infecție intraspitalicească și mi-am luat mama în sicriu. Era săraca pe moarte și doctorița îmi zicea că o externează, că e bine… Și cu banii dați, și cu mortul în sicriu.”
Gabriela Mitrea: “Din păcate, așa este. O mizerie infernală. Asistentele vorbesc foarte urât. La Urgențe stai de la ora 9 dimineața până la 19, te lasă într-un pat sau căruț și uită de tine și dusă cu salvarea la urgențe. Mai vin din când în când și te întreabă ce faci, dar să stai atâtea ore fără apă, fără mâncare, este strigător la ce. Nu îi interesează că îți este rău, că nu mai poți un spital infect, foarte murdar. Îmi pare rău pentru că nu sunt toți așa, dar de 3 luni de când merg acolo, aproape zilnic nu am întâlnit o persoană cu bun simț toți țipă, au nervi dacă te duci pentru o informație despre un pacient spune că îi doare capul, că nu au timp și tot așa stai 5 ore ca să îți dea o informație despre pacient. Eu vorbesc din proprie experiență. Spitalul județean lasă de dorit.
Tania Velici Constantin: “Trebuie reciclat tot personalul medical. N-au empatie.”
Flori Flori: “Spitalul Județean de Urgență Galați mai bine s- ar numi direct morga!”
Mocanu Elena: “Bună seara. Țin să menționez că noaptea nu au oftalmolog si nici spitalul de copii nu au oftalmolog pe tura de noapte. Ceea ce ce e mai grav e că aștepți cu orele la Urgențe. Trist, dar adevărat.”
Aurelia Gheorghiu: “Trist. Din păcate, dar foarte adevărat. Dar și mai trist e că e adevărat că toți stiu și nu se face nimic… Să ferească Dumnezeu să ajungi aici…”
Paduraru Ionel: “Băi, dl. Fotea, tu chiar nu vezi?! Auzi în stânga, auzi în dreapta, Băi, ceva trebuie schimbat la acest spital! Ori știi, ori nu știi, dar fă ceva pentru acest spital.”
Marian Dumitru: “Cred că atitudinea personalului lasă de dorit… Într-un spital vin oameni cu probleme de sănătate, dar la Spitalul Județean Galați personalul are probleme și sunt deranjați de către pacienții nevoiți să apeleze la serviciile medicale.”
Constantin Valeria: “Niciodată în această viață nu voi ajunge la acest spital unde se intră pe picioare și se iese în sicriu. Ferească Dumnezeu ce e acolo. Indolență, iar empatia este zero”
Palade Madalina Ionela: Adevărat. Anul trecut, mătușa mea a stat pe hol 6 ore, ajunsă cu accident vascular. Și după ce a fost dusă în salon, în câteva zile a murit, pentru ca na… nu au operat-o repede, că doctorul era la un concurs sau ceva de genul, și alt doctor nu era. În concluzie, malpraxis, dar…. Până la urmă, o persoană ce putea fi salvată a murit și avea puțin peste 50 de ani.
Valerica Anghel: “E trist să avem așa spital mare. Am ajuns la Urgențe, am asteptat pe un scaun 6 ore pentru un EKG. În sfârșit, o doctoriță tânără a venit la mine și mi-a vorbit urât rău de tot. Îmi venea să intru sub birou, să nu o mai aud. Rușine să le fie la toti. Am plecat cum am venit. Au zis că medicul endocrinolog nu coboară să mă vadă. Și uite așa e sistemul nostru de sănătate după mulți ani de plată.”
Paul Sandu: “E o mizerie de spital unde odată ajuns, greu mai ieși pe picioare de acolo, plin de doctori slab pregătiți, dezumanizati și aroganți.
Camelia Mitu: Și noi am pierdut acolo 4 persoane, în 4 ani! Dintre care 2 tineri… Am convingerea că cel puțin o d-ră doctoriță are probleme care ar trebui tratate undeva pe Traian… Da, sună urât și trist, dar comportamentul ei total neadecvat așa arată. M-aș fi bucurat ca în fața spitalului să fie mereu liberă circulația, să pot trece repede cu mașina, m-au lăsat cu traume…”
Gina Cărăuș: Trist dar adevarat. Am simtit-o pe pielea mea. Am ajuns cu fata la UPU Galați și am stat de seara la 9 până la 2 dimineata, că nu deranjau medicul din somn. Pe urmă, bani și vorbe urâte. Ne-a făcut țărani prosti pentru că nu respectăm orele, de parcă boala te întreabă cine vine. Am rămas cu un gust amar și frică”.
Coca Maricica: “Adevărat. Muncim și cotizăm ca să fim făcuți de râs. Când ajungi la Urgență te întreabă dacă vezi ceasul din perete și dacă ți se pare ca-i o oră normală. Ajungi la Urgențe și te lasă uitat mult și bine. Sunt multe de spus, dar mă opresc, că mi se face rău și nu vreau să ajung la ei unde ești tratat groaznic.”
Rodica Mihalcea: “Cine a scris acest articol are dreptate.”
Gina Gafton: “Nu-ți dau nici un medicament (le cumperi de la farmacie), dar pe fișa de externare ca și cheltuieli spitalicești apar niste sume exorbitante.”
Paula Bejan: “Daaa… adevărat suferi o intervenție chirurgicală și medicul care ce să vezi are salariu special si ar trebui să te monitorizeze vine atunci când te externează și ca să-ți taie ațele te cheamă la cabinetul său particular că în spital nu poate, este alergic. Rușine! Nu de aparatura medicală ducem lipsă, domnule Fotea, ci de oameni care sunt oameni.”
Nicoletta Gabriela Panaite: “Majoritatea asistentelor medicale sunt angajate doar cu șpagă și relații. Nu contează nimic altceva… apoi își scot banii înapoi cu șpaga făcută în fiecare zi. Medicii cu șpaga zilnică își hrănesc familia și cu salariul își cumpără case, apartamente, fac vacanțe … o mare rusine! Spitalul este doar un loc unde dacă ai bani poate supravețuiești de nu stai și mori acasă.”
Nuta Ignat: “Și foarte, foarte multe persoane care au fost internate se plâng și de personal. Se port foarte urât cu pacienții de parcă ar trebui să fii supus lor. Rușine, rușine!”
Adi Avramescu: “Incredibil! Toate comentariile negative. Ăștia de la spital și cei care pompează bani acolo nu știu să citească? Dacă există nemulțumirea asta generalizată e clar ca nu este ce trebuie ca instituție publică aflată în slujba comunității. Faceți ceva ca mor oamenii cu zile. Cel mai sumbru lucru care se poate intampla. Pandemia a scos la suprafață cinismul și nesimțirea sistemului sanitar și politic și nimeni nu îi trage la răspundere!”
Iulia Ghetu: “Spitalul morții. Nimeni nu își dă interesul, dar avem aparatură de ultima generatie pe care se pune praful și apoi este casată, după care ajunge la un cabinet privat de undeva din țară. Spitalul Militar este cel mai bun în caz de forță majoră. Ma înclin cu respect în fața medicilor de la Spitalul Militar.”
Lenuta Cojocaru: “Numai amintiri urâte la Spitalul Județean! Dar când văd că și în ziua de azi e la fel de dureros… cei avizați ar trebui să ia măsuri, nu să treacă cu vederea atâția oameni nemulțumiți! Dumnezeu să ne ferească!”
Violeta Luca: Adevărat. Părinții mei au intrat pe picioare acolo și i-am scos în sicriu, niste jeguri șpăgare.”
Rodica Parșov: “De ce numai la Galați se întâmplă așa ceva? Am fost de numărate ori acolo, am trăit cu sufletul la gură și teamă că nu voi găsi scăpare. Mă întreb de ce nu se iau măsuri. Suntem nevoiți să plecăm în alte orașe, să luptăm pentru a trăi? E foarte greu pentru a trăi.”
Miky Solomon: “Adevărat ! Am fost noi vinerea trecută cu cineva pentru o durere lombară sau o colică renală și ni l-au trimis înapoi acasă cu o viroză respiratorie.”
Liviu Popa: “Aveți perfectă dreptate. Eu am fost cu o problemă gravă pentru prima dată când merg la spital în cei 57 ani, am ajuns la ora 4,00 că nu mai puteam de durere și cu toate că i-am dat unei asistente suma de 100 lei nu m-a băgat nimeni în seamă, îmi tot spunea să aștept. După două ore am plecat acasă vai de capul meu noroc de farmacista de la o farmacie alături de spital și culmea este de tot râsul pe la orele 12,30 mă sună de la spital și îmi spune că a venit medicul și vrea să mă vadă. M-am dus din nou la spital unde am mai așteptat aproximativ două ore spunându-mi că d-na doctor este ocupată, după care am plecat din nou acasă. Acesta este Spitalul Galați, lasă de dorit. Oare nimeni nu vede ce se întâmplă?Bine că plătim asigurări.”
Mihaela Raluca Ivanescu Gheorghiță: “Din păcate, trăim într-o lume unde durerea, suferința, umilința sunt la ordinele zilei. Din păcate, în spitalele din România nu se mai întâmplă nimic bun. Doar tragedii! Nu avem oameni care să-și iubească aproapele lui. Și nu mai este nici suflet. Trăim într-o eră în care tot ce contează este “banul”. Și tot ce contează este să fie doar un mulțumesc și un zâmbet larg, sunt plecați departe în țări străine din diverse motive. Ori pentru că nu au un salariu decent meseriei lor, ori că au fost înjositi de instituții. Ori puși să facă ceva ce nu este omenesc, ” covid-19″, etc. Asta este asta e România.”
Nea Vasile: “Costel Fotea, aștept un răspuns aici – au dreptate sau nu au?”
Cristina Tufan: “Adevărat! La UPU stai 12 ore până să te vadă și nu te anunță nimeni nimic ca aparținător aștepți până ți se face rău.”
Serea Dan: “Mare, mare adevăr. Nu există secție în care să zici că, da, acolo doctorul cutare este bun, nu mai zicem foarte bun. Toți ciubucarii la Galați vin și măcar dacă ar face ceva de banii aia. Și la Focșani, același lucru sau chiar mai rău.”
Doina Sandu: “Cât adevăr în acest articol!”
Valentina Oala: “Am trăit această experiență cu tatăl meu, s-a dus cu autobuzul și s-a întors în sicriu!”
Luminita Ionelia Dinu Ionita: Foarte adevărat. Unii medici te mai iau și în batjocură, când tu ajungi la Urgență și simți că nu mai poti. Nu toți medicii sunt la fel, dar sunt foarte mulți care nu te bagă în seamă dacă nu le bagi în buzunar, am trait asta pe pielea mea, acum vreo 4 luni în urmă. Să ferească Dumnezeu sa ajungi acolo!”
Lazăr Daniel: “E adevărat, sunt pățit. Vai de noi!”
Andreea Grigoras: “Susnin … Este un spital infect ,medici fără empatie și care unii dintre ei nu au habar de nimic! Analizele se fac ca să fie făcute, nu au legătură cu realitatea și lista poate continua! Mulțumesc bunului Dumnezeu că în 2019 am ieșit vie din spital după ce am luat o bacterie în timpul operației de cezariană… Să ferească Dumnezeu să fii bolnav și să nu ai bani să te poți trata în alt oraș… Galațiul este zero în acest sector”.
Dana Ciocoiu: “Am avut o experiență urâtă cu vreo 6 ani în urmă. Ajunsă la Urgență, m-a tratat foarte urât o doamnă doctor, parcă eram un gunoi, după care m-au trimis la ORL. Acolo, după consult (aveam puroi în gât), m-au trimis acasă fară nicio rețetă, nimic. Asta din cauză că nu le-am bagat nimic în buzunare!”
Prisecaru Valentina: “Așa este, din păcate.”
Chira Ciobotaru: “Degeaba se c*că pe ei cu aparatura ultramodernă, că nu sunt pentru pacienți. Stau intacte sau ajung la privați, nu e personal calificat. Toți cei din Spitalul Judetean sunt ca cei de la CCR. Figuri, fițe, ignoranți, stau pur si simplu degeaba. MORGA GALAȚI!”
Gigel Paroiu: “Pentru ce să mai plătim la sănătate bani dacă nu avem servicii medicale corecte?”
Sandel Țuluc: “Adevărat, ești terminat dacă nu ai pe cine sa suni. O relație, ceva, ești mort!”
Sofica Iamandi: “Este mai bine zis Spitalul Groazei”
Elena Cuzum: “Da, așa este. Ți-e frică să te internezi acolo. Acum un an, soțul meu s-a dus la chirurgia toracică pentru un nodul. Să îl scoată. Și l-am scos eu în sicriu. După operație se umfla și pleura s-a lipit și nu s-a intervenit imediat. Barem să scoată acel plămân și să trăiască cu celălalt. L-au deschis după 2 zile, când era prea târziu, căci i-a atacat cu lipire și celălalt plămân. Iar la biopsie… ar fi cancer. Dar mă întreb și acum dacă interveneau imediat, poate era altceva. Dar, de fapt, se moare acolo nonstop. Asta e la noi, în România… banul să vină.”
Viorel Leon: “Și ați votat masiv cu Fotea și PSD!”
Robis Toma: “Și dacă ăsta este adevărul, de ce nu facem nimic oameni buni!? Ne închidem în conservele de apartamente și așteptăm să vină cineva să ne scoată din mizeria și sărăcia în care suntem?”
Gaby Loredana: “Din păcate, acesta este adevărul, am văzut și trăit traume mari în acest spital “al morții”, în care mi-am pierdut părinții, deși șanse la viată ar mai fi avut dacă primeau tratamentul adecvat!”
Caliga Mariana: “Am avut și eu din păcate o experiență urâtă la acest spital pe care-l consider spitalul groazei. Mama mea a decedat în urma unei intervenții chirurgicale minore. M-am adresat Colegiului Medicilor din Galați pentru malpraxis și respectiva care a operat-o și reoperat-o a primit avertisment. O femeie care așa cum spuneți s-a internat fără probleme, pe picioarele ei cum se spune, și am luat-o în sicriu după ancheta medico-legală care a stabilit culpa medicală.”
Marius-Aurel Andronache: “În martie anul ăsta, tata a facut un AVC! Paralizie pe partea dreapta. A stat două săptămâni în spital, iar la externare doctorița i-a scris în fișă că se poate deplasa singur! Cum?! Nu vreau să înjur… morții mă-tii de incapabilă… ai vazut că se deplasează singur? A trebuit să merg la alți medici pentru a-i schimba încadrarea, pentru a putea beneficia de un însotitor! Bineinteles, cu bani, consultațiile! Doctorițo, mai pune mâna pe carte și învață! Toți vă faceti doctori numai cu spagă după părerea mea!”
Sterica Mihai: “Un fel de Auschwitz modern, în zilele noastre. Când sunt numiți ca manageri pe interese politruce, așa se întâmplă. Prost să fii, politică să faci și poți manageria un Spital Județean din Galați.”
Elena Lele: “Mi l-au omorât pe tata zâmbind, țipând la el asistente, doctorițe care habar nu au ce să facă. A fost mai bine să-l injecteze sa tacă și l-au băgat direct în comă profundă. Când au văzut că nu se mai trezește, ca să se spele pe mâini, l-au trimis cu elicopterul la Bucuresti, unde a stat în comă și medicii de acolo ne-au spus clar că vina este de la Galați! Deci chiar dacă mă judecăm cu spitalul, tot ei câștigau. Au asigurare de malpraxis, au voie să omoare oameni! Acum, sufăr și mă doare efectiv, nu este dreptate! Ne omoară râzând. Ce i-ați făcut tatălui meu? El vă vede de sus și când nici nu vă așteptați o să plătiți când o să va fie lumea mai dragă! De 7 luni, nu îmi pot reveni, de când l-am pierdut pe tata din cauza voastră, incompetență totală ! Tata nefiind internat niciodată și nefiind bolnav! L-au omorât de viu! Sfatul meu: tratati-vă acasă, la spital va omoară!”
Mocanu Dana Orza: “Ferească Dumnezeu să ajungi pe acolo!”
Dana Chiorpec: “Adevărat, pleci la spital pe picioare și ieși în sicriu!”
Andrei Tanasa: “Mafia albă își spune cuvîntul,atîta timp cît se tace!”
Ciobotaru Iulian: “Lagărul morții: Spitalul Județean Galați…”
Gabriela Pandaru Cristea: “Foarte adevărat! Așa s-a întâmplat în familia mea. După ore întregi de așteptare la UPU, în prima fază am fost sunați la miezul noptii de o d-nă medic că de ce pacientul a fost internat pe gastro… pacientul fiind transportat cu ambulanța după pierderea cunoștinței. Niciun CT. După repetate internări și externari timp de 2 luni am fost nevoiți să incepem demersurile pentru asistent social starea de sanatate degradandu-se. Abia când la domiciliu a fost nevoie de o expertiză psihologică ,doamna doctor ne-a elucidat cazul că după toate scrisorile medicale nu reieșea nici un consult de computer tomograf. Din păcate, adus acasă cu plăgi de escară, găsit în salon, iarnă fiind, complet nud, s-a prăpădit. Avea 72 de ani. Un bărbat cât bradul: 1,92 m înălțime.
Donează pentru publicația Fără Mogul ca să putem scrie în continuare:
RO 62 BREL 0002 0014 6866 0100 (în lei)
RO 51 BREL 0002 0014 6866 0201 (în euro)
