Tocmai începe noul sezon de irigații 2025 în sistemul Câmpia Covurlui și – poate nu întâmplător – Parchetele din România par să se fi trezit din somnolență specifică și dau un semnal că există și că mai și muncesc pe tarlalele anticorupției. Așa se face că Parchetul European (EPPO) și DNA au dat ca la o comandă (a cui? pentru ce?) comunicate de primăvară-vară. Cum că raptorii și prădătorii bugetelor de investiții în sistemul de irigații de la Galați au prăduit destul și este timpul să treacă la judecata de apoi și la cea de după, la scris memorii la mititica. Un fel de manual de jefuit statul, care să-i instruiască pe cei din noua generație de dihănii bugetofage sau cum să facă loc și altora școliți/nărăviți deja?
Chichirezul abscons și oarecum inept al reactivării procurorilor e că comunicatele despre duduiala anticorupției de anul ăsta (2025) sunt de fapt cele din 2024, emanate în același anotimp. O fi primăvara anotimpul potrivit pentru heirup-uri colectiviste, de aflat în treabă, dar chiar atâta lipsă de considerație să aibă organele „competente și îndrituite” față de contributorul bugetar? Da, poate chiar mai puțin de atât.
AFIR și ANIF aruncă noi ploi de bani peste Câmpia Covurlui de Galați pentru refacerea sifoanelor de irigații. Și ce dacă? Seceta de anticorupție e la maxim iar vechii/noii sifonatori bugetari pândesc când să sară la beregata OUAI-urilor. În vremea asta, procurorii de stat, după un an de la comunicatul din 2024 comunică și pentru 2025 că au efectuat percheziții în Galați, într-o investigație privind o fraudă de 850.000 de euro legată de sisteme de irigații. Nu cumva au greșit și au mai pus odată comunicatul din 2024? „Parchetul European (EPPO) din Iași a efectuat joi patru percheziții în județul Galați, într-o investigație privind o fraudă de 850.000 de euro, implicând un proiect de modernizare a sistemelor de irigații, finanțat de UE.” (În 2024, erau opt percheziții și frauda era estimată la 1,7 milioane de euro!?)
În limbajul criptic-lemnos al prezumției de nevinovăție, ce trebuie să protejeze sensibilitățile acute ale băieților aflați de ani buni cu mâna până în fundul sacului cu bani de investiții, EPPO pomenește în 2025 despre „o cooperativă agricolă care a obținut finanțare pentru un proiect de modernizare a sistemelor de irigații, în valoare de 850.000 euro (4,3 milioane RON)”, deci în scădere față de anul trecut, când se făcea vorbire de 1,7 milioane de euro, în care „unul dintre suspecți este președintele „de facto” și principalul factor de decizie al cooperativei, în timp ce celălalt este președintele statutar” și care s-au nărăvit la „inducerea în eroare a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din România”, o agenție burdușită cu bugetari comozi, nepăsători și indiferenți la detalii birocratice de genul „au prezentat documente false care atestau că cooperativa avea un consiliu de administrație, a organizat o adunare generală pentru a aproba cererea de sprijin financiar, precum și condițiile și parametrii tehnici ai proiectului.”
Dacă e să ne luminăm oleacă, se pare că știrea anticorupționistă din 2025 e de senzațional ratat!
Procurorii Parchetului European de la Iași au finalizat cercetarea unui caz de corupție în junglele de prăduiri și devalizări de patrimonii pentru îmbunătățiri funciare și irigații de pe câmpiile Covurluiului, dar, comparată cu prăduirile și devalizările bugetare din intervalul 2004 -2012 din SNIF și ANIF, e un fleac. Dacă ne luăm după ce a scormonit și a socotit Comisia de Anchetă a Parlamentului României, suma ce a dispărut de-a lungul anilor din acest sistem către buzunarele băieţilor deştepţi se ridică la 16 miliarde de euro. O hoție de 850 000 de euro e o declasare a nivelului la care s-a /se fură în România, o decădere ordinară, dar orșicât. E bine că încă se mai lucrează și se detectează astfel de grupuri infracționale de înalt tupeu și masiv suport politic. E mai mult decât nimic, dar cam puțin după un an de procurărit pe bani muuulți.
Din ce am mai aflat de pe ici colo dintre haturile tarlalelor, grupul infracțional detectat abia acum nu e organizat de ieri, de alaltăieri, ci de acum 15-20 de ani. Carevasăzică, ce mai este prin cartea tehnică a mașinăriei de furat „Clanul Chiriță năpustit peste OUAI Fundeni Plotul 59 și 59A” întocmită de Parchetul European?
Cum spuneam, niște mărunțiș european: 1,7 milioane de euro fonduri europene dirijați către modernizarea sistemelor de irigații au fost sifonați de soții Ionel și Valentina Chiriță către firma familiei Chiriță, bine poziționată pe lângă OUAI-ul capturat de clan la Plotul 59 Fundeni (Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații). OUAI-ul lor, cu fiul clanului Chiriță pe post de președinte, a extras 1,7 milioane de euro din banii pentru modernizarea sistemului de irigații, în stil caracteristic cooperativei de mangliri bugetare cu mucles la pachet: cu licitații trucată ca să iasă cum trebuie.
Adică firma de construcții a familiei Chiriță trecută pe numele Valentinei Chiriță să ia negreșit felia cea mare din cașcavalul bugetar pentru OUAI-ul ghidonat de clanul Chiriță.
Așadar, baronul jafurilor bugetare din sistemul irigațiilor de Covurlui a fost prins la oleacă de flagrant de incompatibilitate crasă în adjudecarea lucrărilor de investiții pe bază de fonduri europene.
Ca urmare, EPPO-Parchetul European, prin procurorul delegat de la Iași a decis – minune? – trimiterea în judecată a infractorilor din Gruparea infracțională Chiriță: Ionel Chiriță (director de OUAI?), Valentina Chiriță (patroană de firmă Geovic SRL) și Petronela Dediu, contabila firmei de construcții a clanului Chiriță.
Procurorii au constatat în primul rând că familia Chiriță a încălcat legislația europeană privind conflictul de interese în implementarea finanțărilor europene. Astfel, în perioada 2020 – 2022, OUAI Fundeni a obținut două finanțări europene în valoare de 1,7 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de irigații pe care îl administrează.
Punct ochit, dar mai ales lovit, în stil Chiriță: licitațiile cu mână moartă au izbit ca o măciucă, deci lucrările au fost adjudecate de firma Geovic SRL, administrate de Valentina Chiriță. Victorie, dar nu cine știe ce, dată fiind infracțiunea grosieră pe care a comis-o: încălcarea legislației privind conflictul de interese.
În paranteză fie spus, dacă ar fi fost EPPO și pe vremea când groparul sistemului de irigații Covurlui, interminabilul Petre Bărceanu, fost și actual director/șef serviciu la ANIF-FTIF Galați semna recepții de lucrări și pe față și pe dos, adică era și director finanțator la stat, și preș de OUAI beneficiar la privat, précis ar fi fost și el client al proceselor de tip grup infracțional, cu flagrant la purtător.
Revenind la interesul zilei în jefuirea bugetelor de investiții cu fonduri europene, Parchetul EPPO a mai remarcat încă o ghidușie mizerabilă a manipulării legilor în OUAI-ul Chiriță: cine să fie cel mai talentat președinte de comisie de licitație la Plotul 59 Fundeni? Exact, ați intuit: contabila de la firma soției, Hidraconstruct Geovic SRL Chiriță, adică Petronela Dediu, bre!
Ajunși la așa ceva, se cere încă o paranteză, tot cu consultanți, constructori, preși de FOUAI și experți gerontocrați. Cât ai spune jaf!, jap! ceac pac! , în 2023 a fost schimbat subit acționariatul la o altă „cooperativă” de mârșăvii bugetare (imediat ce presa a sesizat conflictul brut de interese), tot de pe câmpurile de prăduiri ale Covurluiului.
La proiectul de modernizare cu fonduri UE de la SRP1 Vânători, nu numai că torcretarea conductelor a fost rasolită și s-a montat o pompă subdimensionată, fără contorizarea volumelor de apă, dar constructorul ProPlast Mihai Ion juca la Marea Cacealma, semnând și la acționariatul consultanței și la administratorii firmei de construcții.
Evident , EPPO nu exista pe atunci, dar DNA Galați continua să somnoleze, sub conducerea verișoarei lui Primarul Ionuț Pucheanu PSD și dormitează cu succes și după ce a fost numită procuror șef serviciu Dorina Grigore („DNA Galați-paradisul borfașilor ” rămâne ce a fost sau chiar mai puțin decât atât, tot din cauză de cumetrii? Să se fi deghizat Procurorul șef DNA – verișoara lui Primarul Pucheanu în procurorul șef DNA -nașa lui deputatul Marius Humelnicu?)
Gata cu conspirațioinismele futile, să cităm din comunicatul EPPO Iași: „Potrivit anchetei, procedura de achiziție publică pentru selectarea unei firme care să execute proiectele a fost manipulată, pentru a beneficia de ea o firmă prestabilită, deținută de soția managerului de facto al cooperative OUAI Fundeni Plot 59. Ancheta a scos la iveală un conflict de interese în finanțarea celor două proiecte. Managerul de facto al cooperativei care a primit fondurile a fost căsătorit cu reprezentantul firmei care a câștigat contractul. În plus, o persoană care a prezidat comitetul de evaluare a ofertelor cooperativei lucra simultan ca contabil la firma ofertantă. În încercarea de a induce în eroare Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale (AFIR), reprezentanții legali ai cooperativei și ai companiei selectate au depus documente false, susținând în fals că nu există conflict de interese. De asemenea, reprezentanții cooperativei au solicitat și au obținut de la AFIR rambursarea cheltuielilor contractantului, prin depunerea mai multor ordine de plată false, susținând că au plătit deja antreprenorilor. Pentru a recupera prejudiciul adus bugetului UE și a acoperi cheltuielile judiciare, EPPO a confiscat șase loturi de teren (în valoare de aproximativ 500 000 de euro) și a înghețat conturile bancare deținute de suspecți.” Exact ca anul trecut, deși valoarea jafului a căzut la jumătate. Cele trei persoane supuse controlului judiciar s-au redus la două, de, corupția e mai mititică, nu?
Dacă vor fi condamnate pentru această golăneală specifică estului rudimentar românesc, cooperativele de jefuire, cu acte contrafăcute de clanul Chiriță, vor fi amendate cu circa 420 000 de euro (2,1 milioane de lei). Bun și atât.
E de completat panarama manglirii fondurilor UE via Ionel Chiriță cu încă una la fel de groasă, chitită de DNA pe julitorul de clasă Sorin Dănăilă, poreclit „portofelul lui Stângă”
De data asta, au dat COMUNICAT procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Și aici, sindromul prerevoluționar „Fă-te că lucrezi” a lucrat și a dat copy-paste la comunicatul de anul trecut.
„DĂNĂILĂ SORIN, la data faptelor șef serviciu/director al Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Galați, este acuzat pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permitere a accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, adică Chiriță Ionel, administrator de fapt al SC HIDRACONSTRUCT GEOVIG SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, SC HIDRACONSTRUCT GEOVIG, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În perioada 19.05 – 30.09.2021, inculpatul Dănăilă Sorin, în calitățile menționate mai sus, ar fi acceptat promisiunea unor foloase necuvenite și ar fi primit de la inculpatul C.I. suma totală de 134.821 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.
Concret, în schimbul foloaselor respective, inculpatul Dănăilă Sorin s-ar fi asigurat că Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala Teritorială Galați a încheiat prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu societatea HIDRACONSTRUCT GEOVIG SRL mai multe contracte de execuție lucrări de întreținere și reparații în amenajările de îmbunătățiri funciare și ar fi aprobat la plată facturile aferente lucrărilor executate de societatea HIDRACONSTRUCT GEOVIG SRL.
De asemenea, inculpatul Dănăilă Sorin i-ar fi transmis omului de afaceri informații care nu erau destinate publicității, cuprinse în documente întocmite în cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare în etapa de planificare/pregătire a achiziției publice.
Pentru “ajutorul” acordat în maniera de mai sus, inculpatul Dănăilă Sorin ar fi primit suma totală de 134.821 lei, ce ar fi fost disimulată ca plată a unor raporturi comerciale licite, încheiate între două societăți comerciale controlate de cei doi inculpați.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unui imobil ce aparține inculpatului Dănăilă Sorin. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Galați cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.”
Păi nu a fost trimis dosarul spre judecare încă de anul trecut? Sau a fost trimis incomplet și au mai fost puse piese noi?
„Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019. BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE”
Cear mai fi de adăugat la această poveste scârboasă, cu atâția teroriști deghizați în „investitori-antreprenori”, care colcăie în jurul banilor pentru investiții în siguranța alimentară a țării și a județului? Mult prea multe pentru a încăpea în acest spațiu de trezit poporul la conștiința corectitudinii și a onestității, dar și a vigilenței față se amorțeala și somnolența în care se complac cetele de procurori ai patriei.
Reținem azi doar câteva accente, care ar putea trezi din dormitare organele plătite să se ridice la lupta cea mare a anticorupției și a stopării prăduirii și distrugerii patrimoniului sistemului de irigații.
Un prim accent e că cei doi suspecți de hoție în dauna poporului contributor nu s-au exhibit și destrăbălat într-un an, doi, ci în ultimii 20 de ani. Ei au acționat în haite transpartinice, cu complicități politice extinse
În judeţul Galaţi, au atacat patrimoniul de irigații de pe o suprafaţă agricolă de peste 350.000 de hectare, din care 290.278 ha teren arabil și aproape 135.000 ha fiind terenuri irigabile.
Primul atentat de mari proporții a fost prădarea patrimoniului de utilaje și imobiliare ale SNIF, societatea mama din care s-a extras ANIF. La nivelul judeţului Galaţi, SNIF ar fi avut în proprietate peste 2.000 de hectare de teren. Cele mai importante erau în oraşul Galaţi, pe strada Traian, numărul 454, dar şi alte 27 de clădiri situate în centrul principalelor comune din judeţ, precum şi numeroase terenuri în extravilan. Ionel Chiriță s-a școlit în rapturi și devalizări la școala fostului director SNIF, Dan Masgras. Procedura de prăduire a fost relativ simplă, aplicând datoriilor între firme regula teleportării terenurilor: prin firma proprie Ultimex Trading SRL, Masgras a cumpărat o datorie a sucursalei SNIF Dolj (o societate din Dăbuleni, căreia SNIF Dolj îi datora peste 100.000 de lei) şi a transferat-o/teleportat-o la Galaţi, unde a încercat să o recupereze compensând banii cu activele locale. A adăugat apoi penalităţi de întârziere care au ridicat suma la un milion de lei şi a mutat suma la Galaţi, revendicând în contul acesteia toate cele trei sedii SNIF din municipiu. Le-a ieșit.
Conform unui control dispus de Prefectura Galaţi în 2012, distrugerea totală a SNIF Galaţi a fost o afacere penală, pentru care vinovaţii nu au fost traşi la răspundere nici până astăzi. Cu complicitatea tacită a autorităţilor statului, s-a jefuit statul și s-a îngrășat privatul.
Unul dintre acești „operatori ” privați era chiar Ionel Chiriță, care a forjat chestiunea datoriilor cu măsuri de executare silită, pusă în operă cu firma personală SC SCAVI CONSTRUCT SRL: a devenit atât principalul beneficiar al serviciilor prestate/facturate de SNIF SA Sucursala Siret, cât şi principalul debitor la SNIF SA Sucursala Siret.
Un alt accent impotent e cu impotența financiară – lipsa de lichidități a SNIF SA Sucursala Siret, tocmai atunci când trebuia plătit în contul executării silite declanşate de SC ULTIMEX TRADING SRL prin executorul judecătoresc Viţelaru. S-a auzit evident un mare fluierat a pagubă.
Și mai scârboase accente trebuie puse în chestia cu coincidențele …neîntâmplătoare
Cum ar fi: Anişoara Constandache, cumnata lui Chiriţă, figura printre asociaţii SC Ultimex Trading, a profului Dan Masgras. Scavi Construct Chiriță făcea sposorizări către Mircea cel Bătrân, adică Mircea Toader, de la PDL. Pe această linie politică trebuie să fi scăpat de sub control ruinarea și executarea SNIF.
Executarea silită se putea evita în cazul în care SC Scavi Construct SRL – Chiriță, ce îi încredinţa SNIF-ului anumite lucrări(!!?), şi-ar fi plătit datoriile către aceasta. Ultimex era controlată de Dan Masgras, nimeni altul decât fostul director al SNIF Galaţi, în timp ce Scavi era de fapt Ionel Chiriţă, nimeni altul decât prietenul şi cumătrul lui Masgras. Phii, ce de coincidențe!!!
„Anişoara Constandache, cumnata mea, este în acţionariatul Ultimex? E pură întâmplare!” a remarcat caustic Ionel Chiriță, către un muncitor naiv de presă.
„În fiecare zi de salariu, directorii de la SNIF tăiau pe bandă rulantă utilaje pentru a face rost de bani? Păi, eu îmi plăteam datoriile către SNIF fix în zilele de salariu, să nu moară de foame, nu?”
A fost și plângere penală împotriva lui Dan Constantin Masgras şi Ionel Chiriţă, acuzați de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii.
Jaful comis la SNIF a avut consecințe de sinistru în societatea care avea 36.000 de angajaţi și terenuri de 2,1 milioane de hectare: liniile de cale ferată au fost distruse de alunecări de teren, ţevile de irigaţii au fost duse la fier vechi iar terenurile au fost vânate de rechinii imobiliari.
Patronul Scavi Construct spunea prin 2012 că nu are nicio vină pentru cele întâmplate. De fapt, Ionel Chiriță le dădea de treabă celor de la SNIF(?).
Cum a reuşit Scavi să câştige respectivele licitaţii? Prin voia lui Mircea cel Bătrân, Scavi era singura firmă dotată cu utilaje de îmbunătăţiri funciare. În 2008, câştigase toate lucrările pe o perioadă de trei ani, iar în procedura de licitaţie, SNIF a fost subcontractant declarat. Pe contract. „Ei de fapt ţineau banii la mine, ca să îşi poată lua salariile. Dacă nu am încasat banii, nu puteau să îi primească nici ei.”
Nimic nou sub soarele prădătorilor de partid-stat nici 13 ani mai târziu!
Ion Chiriță și-a verificat reflexele și mușcătura de lighioană carnasieră înrăită și pe bugetul de reparații și întreținere al FTIF de la Liești, în ultimii doi ani. A licitat cu 80% din valoarea lucrărilor, ca să facă o demonstrație că încă are dinți ascuțiți (oricum lasă lucrarea cu defecte ascunse și parțial executate, ca la Cotu Văleni, unde recepția este anunțată de cinci ani, dar imposibilă chiar și la standardul de treacă-meargă al ISC Oprică).
Pe câmpurile Covurluiului ars de secetă și de seceta de anticorupție gravă, oriunde apare o anomalie tehnică, o distrugere sau o contestație la o licitație castigată de alții, Ionel Chiriță este implicat negreșit.
La investiția de la Cotu Văleni se așteaptă o expertiză. E al patrulea an de când se încearcă o recepție. Dar, din cauza unui mal de pământ creat de „expertul”Ionel Chiriță, cei de la ISC nu sunt de acord. Trebuie expertiză, să se constate că malul de pământ nu afectează construcția, etc. Numai că constructorul (firma Hidraconstruct Geovig-Chiriță) a intrat în insolvență. Se încearcă discuții cu expertul, dar acesta este de negăsit, căci a fost angajat de Ionel Chiriță… Cum este posibil să execuți o lucrare fără să respecți proiectul (de exemplu lucrarea de la Cotu Văleni, din feuda de lucrături a clientului Ionel Chiriță)? Eh, e un fleac, se poate făcând o …recalculare!
Iată cum descrie un fost director FTIF cum se procedează uzual cu recalcularea în cooperativa de fentări și sifonări de bugete alocate „modernizării” sistemelor de irigat.
„Intrai cu 35 milioane, dar la minister se făceau mici înțelegeri, hai s-o facem cu 57 milioane! Trebuie luat totul de la capăt. Proiectantul făcea calcule de reajustare a prețurilor, să fie mai ieftin…Tot era scump. S-o reevaluăm! Și au reevaluat-o: din 57 s-a făcut 74. E cale bătută. Se scoate la licitație cu 28, ofertează un constructor cu 32, nu e bine!!!, trebuie reașezată, și a ajuns 64, adică dublu de cât s-a oferit inițial. Fără să mai conteze că la Cot a fost pe circuit un proiectant, un expert, care cunoaște prețul pieței, care… La licitațiile cu irigații de Partid e o logică specială: totdeauna jocul este așa – reevaluare, să fie mai ieftină, dar să iasă mereu mai scump!”
Pare neverosimil, dar e brută realitate. Nici una dintre autoritățile de pe filiera care contrasemnează și avizează documentația de primire a finanțării UE(AFIR, ANIF, Apele Române, Direcțiile Agricole) nu mai urmărește și controlează efectele investiției, respectarea specificațiilor, a performanțelor tehnice
În cazul stației Fundeni, nimeni n-a verificat dacă s-au mărit debitele, dacă măcar s-au menținut, dacă investiția a adus economii de energie electrică.
Nicio instituție a statului n-a prezentat/menționat existența unor rapoarte de fiabilitate a instalațiilor după recepția lucrării și nici măcar instituții ca Inspecția de Stat în Construcții sau Administrația Bazinală de Apă Bârlad-Prut nu se preocupă de urmărirea investițiilor făcute.
Lucrările la stația 59A se fac fără să fie chemate autoritățile, pentru faze intermediare de lucrări ascunse. Se îngroapă în pământ conducte cu alte specificații, cu alte diametre decât cele din proiect.
ANIF și AFIR nu verifică fazele intermediare ale lucrării, chiar și decontările sunt acte rutinale, fiind verificate doar hârtiile prezentate. Această pasivitate și indiferență față de sifonarea banilor publici permite alocări aberante, cum sunt lucrările de la sifonul 59, pe un amplasament care a făcut deja obiectul altei „modernizări-sifonări”.
Unii dintre angajații cu experiență din ANIF au semnalat aceste abuzuri și estorcări de bugete de investiții centralei ANIF, în anul 2021. Ghinion, au deranjat mușuroiul de furnici …infracționale, care au atacat.
Prin intermediul celor doi-trei agenți din FTIF Galați (Petre Bărceanu, agent PSD supranumit și căruțașul-gropar al sistemului de irigații, Ioniță Oprea, șef Resurse Umane (traseist ALDE – PNL-PSD) și Sorin Dănăilă, director de profesie, poreclit „pușculița lui Stângă” de la PNL, care până de curând „pușculea” la Vama Galați) , caracatița ANIF-istă i-a ejectat din sistem pe 18 cei mai buni cunoscători ai sistemului de irigații, pe baza unei înscenări regizată de PSD, pe un pretext inventat: nu mai puteau cumula pensia cu salariul!
Cei 18 erau profesioniștii din FTIF Galați, oamenii care cunoșteau sistemul și incomodau rețeaua transpartinică de sifonare a bugetelor de investiții.
Metoda fusese patentată și aplicată și înainte, și după acest episod, fiind regăsită și la „modernizarea” de la SRP 1 Vânători, și la Cotu Văleni, și la OUAI Fundeni: suveica eligibilității asigura câștigătorului licitației la pont avansul de la următoarea lucrare, cu care instrumenta următoarea estorcare-sifonare, regăsită și în sacoșele de bani care asigurau funcționarea „modernizărilor”, de jos până sus, la Agenții, Direcții, poate și până la domn Ministru…
Și iată cea mai bună introducere a celui de-al doilea obiect?-subiect? al muncii procurorilor anticorupție: Sorin Dănăilă
În mandatul său de terminator al sistemului de irigații din Câmpia Covurlui, în 2021 Sorin Dănăilă a „regizat” două lovituri crâncene: a concediat în jur de 20 de angajați ai FTIF, majoritatea specialiști cunoscători ai funcționării sistemului de irigații, sub pretextul cumulului de pensie cu salariu (el fiind cumulant de pensie de boală cu salariu de director cu putere de muncă de partid) și a creat condițiile perfecte de incompetență pentru producerea ciocanului de apă care a făcut țăndări stația forte a sistemului de irigații – SRP Vânători (dosar de distrugere în lucrare de patru ani, la care Poliția Județeană Mototolea de Galați încă nu a dibuit cine au fost incompetenții și/sau sabotorii).
Dănăilă de peneleu fu erou, în august 2022, la bătaia cu pumni și palme din sediul Gărzii de Mediu Galați. Cităm din presa de contraPartid: „Polițiștii din Galați au deschis un dosar penal pentru comiterea infracțiunii de „lovire sau alte violențe”, iar Corpul de Control al Gărzii Naționale de Mediu Galați va efectua o anchetă disciplinară la Comisariatul din Galați, după ce vineri a avut loc un conflict cu violențe verbale și fizice între comisarul-șef Sorin Dănăilă și comisarul Daniel Tudorache, fost subprefect de Galați și fost comisar-șef al Gărzii de Mediu Galați.
Poreclit „Pușculița lui Stângă”, directorul de profesie Sorin Dănăilă a păcătuit, dar Partidul l-a miluit: tocmai ce fusese condamnat pentru consum de alcool la volan (1 an şi 7 luni închisoare), dar peneleul Gigel Stângă l-a găsit cel mai potrivit și competent să fie uns la cea mai bună sinecură de unde se putea estorca banul public: director la filiala ANIF Galați.
Acum, într-o nouă prezentare, inculpatul Sorin Dănăilă își dă cu părerea la DNA despre“ajutorul” informațional acordat clientului suspect Ionel Chiriță, pentru care acesta i-a virat în contul firmei personale 134.821 lei.
Chiar dacă logica clasică nu funcționează în mafiile din irigații, riscăm o ipoteză: poate atât au costat ventilatoarele-răcitoarele de pompe de irigații suprauzate, revopsite și suprarefolosite în stațiile de pompare din OUAI-uri, ca să nu ia foc?
Concluziv, are cuvântul fermierul Enachi Spiru
care a făcut sesizări, referate, notificări și cereri către toate instituțiile statului care ar fi trebuit să descifreze și să elimine cumva apatia abjectă a funcționarilor publici ai statului în urmărirea cheltuirii corecte a banului public.
„Domnule Director al AFIR, mă adresez dumnevoastră din nou, cu un sentiment amestecat de disperare și încredere scăzută, pentru că deși am semnalat în repetate rânduri nereguli grave în gestionarea fondurilor europene, am impresia că eforturile mele se lovesc de un zid al indiferenței, dacă nu cumva al complicității. Nu prea mai am speranțe că se va schimba ceva, pentru că se pare că în instituțiile sesizate transparența și responsabilitatea sunt lucruri facultative, cel puțin când vine vorba de verificarea cheltuirii banului public.
Toate instituțiile statului se complac în comodități și complicități interesate, ceea ce permite devalizarea instalațiilor sau a bugetelor de investiții. Pe acest fond de indiferență față de banul public al instituțiilor statului și cu erori grosiere în finalizarea investițiilor anterioare, Ionel Chiriță mai primește în 2020, alte două finanțări pentru modernizări de irigații, stabilind un bizar/dubios record de finanțare: cinci tranșe de alocări bugetare pentru aceleași 2000 de ha de irigat. ANIF și AFIR nu au nimic de spus, nimeni nu verifică gradul de ratare al celorlalte prăduiri de fonduri europene, nici un inspector nu confruntă documentația și rapoartele post recepție cu realitățile obscure din teren.
V-am sesizat aceste nereguli pe data de 05.04.2023, dar se pare că sesizările mele se pierd în arhivele instituției, cu o rapiditatea demnă de invidiat. Am adus la cunoștință, cu lux de amănunte, suspiciuni mai mult decât rezonabile pentru oameni precum cei din AFIR, privind sustragerea de fonduri europene, indicând persoane și fapte concrete. Dar parcă toți sunt cu ochii închiși. Sau poate că văd… dar de fapt nu vor să vadă?
„ De ce i se permit atâtea acestui domn? Uniunea Europeană ne ajută, dar cât timp să îi tot fentăm? Trimit bani, avem proiecte…dar nu irigăm!”- se miră în sesizarea sa fermierul Enachi Spiru.
